CENTENAR

Despre Campanie

Campanie de strângere de fonduri

AJUTĂ UN BĂTRÂN SĂ ZÂMBEASCĂ!”

Dăruim DRAGOSTE celor care ne-au dăruit VIAȚĂ!

Context:

Prăbușirea demografică a României, subliniată de datele Institutului Național de Statistică și argumentată prin exodul tinerilor dintr-un rural sfărâmat către un urban nesigur și fragil, și mai ales către un Vest îndepărtat, lasă în urmă un număr de peste 3 milioane de persoane vârstnice trecute de 65 de ani, vulnerabilizate continuu de nevoi și griji din ce în ce mai acute, care îi separă tot mai mult de cei dragi, de familie, de prieteni, făcându-i să trăiască tot mai singuri, izolați și lipsiți de bucuria de a trăi în comunitate. Cu o sănătate șubrezită nu doar de boli, ci și de lipsa posibilităților de întreținere minimă a sănătății, datorită veniturilor tot mai mici, dar și a infrastructurii comunitare de asistență socială și de sănătate tot mai restrânsă și precară, putem spune că vârstnicul de azi este încins și dus unde nu îi este voia (Mt.21.18).

Situația vârstnicului în România, descrisă în baza datelor recensământului realizat în România în anul 2021 și a prognozei Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, este generată de migrația externă în creștere accentuată, rata scăzută a natalității și creșterea speranței de viață. Această analiză indică următoarele aspecte:

  • Numărul vârstnicilor peste 65 de ani este de 3,72 milioane de suflete;

  • Numărul vârstnicilor reprezintă 19,2%, aproape dublu față de procentul normal;

  • Îmbătrânirea accelerată a populației prognozează un procent de persoane vârstnice de 27,7% din totalul populației până în 2050;

  • Tot până în anul 2050, vârstnicii de peste 80 de ani vor reprezenta 8,5%, față de 4,8% azi.

Situația vârstnicului în cuprinsul Patriarhiei Române (conform analizei întocmite în baza raportului anual colectat prin eparhii de la mai mult de 13.500 de parohii și filiale din cuprinsul Patriarhiei Române, deservite de peste 14.500 de preoți și diaconi):

  • Peste 50% din persoanele care solicită sprijinul comunității prin parohie sunt vârstnici;

  • Peste 60% dintre vârstnicii care solicită sprijin, locuiesc singuri;

  • Tot peste 60% dintre aceștia locuiesc în mediul rural;

  • Vârstnicii singuri, izolați și în sărăcie extremă, de cele mai multe ori nu cer sprijin, ci sunt identificați de slujitori și voluntari ai parohiei;

  • Vârsta medie a vârstnicilor care trăiesc în sărăcie extremă este situată între 70 și 80 de ani.

Cele mai frecvente probleme ale vârstnicilor identificate în cuprinsul Patriarhiei Române:

  • Capacitatea tot mai scăzută a seniorilor de a se informa cu privire la beneficiile sociale pe care le pot obține. Prestațiile materiale, financiare, drepturile de lege și facilitățile pot fi obținute de vârstnici urmând proceduri tot mai complexe, care devin inaccesibile, datorită propriilor capacități funcționale în scădere (scris, citit afectat, competențe digitale precare, dificultăți de deplasare, etc.), cât și din cauza infrastructurii comunitare tot mai retrase și sărace în servicii directe și plasate în proximitate.

  • Capacitatea tot mai scăzută de autogospodărire, mai ales pentru vârstnicii singuri, problemă care, în plus, pe fondul lipsei serviciilor de suport și asistență primară pentru integrare comunitară (ex: vizite la domiciliu, facilitarea unor beneficii legale, acordarea de ajutoare materiale, financiare, gospodărești, etc), îi expune pe aceștia riscului de instituționalizare, de internare în cămine pentru persoane vârstnice, înainte de vreme.

  • Capacitatea tot mai scăzută de autoîngrijire medicală, mai ales a vârstnicilor din mediul rural și a celor care locuiesc în comunități izolate, aspecte care colmatează serviciile de urgență, pe fondul unor afecțiuni cronice lipsite de îngrijire minimă, din lipsă de resurse personale și materiale ale vârstnicilor, dar și a lipsei de intervenție primară și monitorizare periodică prin servicii comunitare.

  • Vulnerabilitatea emoțională afectează semnificativ vârstnicii, în contextul pierderii partenerului, a creșterii distanței până la cei dragi, a însingurării, a izolării, a lipsei de rol social (lipsă de utilitate), de relaționare comunitară (transmiterea tradiției comunitare către noua generație), completată de destructurarea comunitară, aspecte care îi afectează atât pe cei din mediul urban, cât mai ales pe cei din mediul rural.

  • Lipsurile financiare și materiale reprezintă o problemă tot mai acută a vârstnicilor, pe fondul nivelului scăzut de venituri din pensie, comparativ cu nivelul minim necesar pentru subzistență, aspect care îi vulnerabilizează pe vârstnici față de toate celelalte probleme deja subliniate.

Ce ne propunem prin intermediul acestei Campanii de strângere de fonduri?

Pentru mai bine de 1000 de bunici din fiecare eparhie, Campania ”AJUTĂ UN BĂTRÂN SĂ ZÂMBEASCĂ!” reprezintă o plasă de siguranță, susținută de comunitățile din cele peste 13.500 de parohii din cuprinsul Patriarhiei Române, ca sprijin concret la cele 5 probleme mai acute ale vârstnicului, identificate în comunitățile parohiale.

Campania activează o rețea de suport în cele 6 mitropolii, având organizare variată, flexibilă și adaptată la nevoile locale, incluzând servicii comunitare, sociale, socio-medicale, medicale, cuprinse în următoarele 10 categorii de intervenții:

  • Suport emoțional și spiritual;

  • Vizite la domiciliu și oferirea de sprijin în gospodărie;

  • Oferirea de sprijin material și financiar de mici dimensiuni;

  • Oferirea de masă caldă la domiciliu sau în comunitate;

  • Facilitarea îngrijirii medicale în comunitate;

  • Oferirea de îngrijire personală periodică sau permanentă.

  • Socializare și integrare comunitară, păstrarea legăturilor cu cei dragi;

  • Oferirea de informare și educație continuă pentru sănătate, educație juridică și financiară;

  • Oferirea de oportunități de implicare activă și voluntariat;

  • Facilitarea de beneficii de lege și beneficii sociale (prestații financiare, materiale, completarea de formulare, clarificarea unor aspecte administrative cu terți, preschimbarea documentelor de identitate, etc.).

Caracterul variat, flexibil și adaptat al rețelei de servicii este dat de varietatea de instrumente de intervenție comunitară incluse în program, între care:

  • Servicii de asistență comunitară;

  • Asistență la domiciliu;

  • Cantine sociale / masă pe roți;

  • Centre de zi / cluburi pentru seniori.

La acestea se adaugă rețeaua de parteneri de la nivel local și național, care oferă resurse pentru îmbunătățirea intervenției în comunitate și implicit, participă la creșterea calității vieții persoanelor vârstnice sprijinite. Rețeaua de parteneri cuprinde:

  • Donatori de alimente și bunuri;

  • Rețeaua de containere pentru colectare de haine;

  • Centre Comunitare Integrate din mediul public;

  • Servicii de sănătate și educație din comunitate;

  • Alte instituții relevante.

La 5 probleme ale bunicilor, răspundem cu 5 feluri de ai iubi: îi îmbrățișăm, îi încurajăm, petrecem timp prețios cu ei, îi ajutăm și le dăruim.

Scopul Campaniei de strângere de fonduri:

Dezvoltarea capacității Federației Filantropia de intervenție socială în beneficiul vârstnicilor în cuprinsul Patriarhiei Române.

Obiective:

  • Oferirea de suport pentru prevenirea marginalizării sociale și integrare comunitară a unui număr de 1.000 de persoane vârstnice vulnerabile, din cele 6 mitropolii, prin acordarea a 10 categorii de intervenții, cu ajutorul unei rețele care include cel puțin 4 tipuri de servicii licențiate, extinsă la nivelul Federației Filantropia, cu participarea membrilor acesteia, și în parteneriat cu furnizori de resurse pentru îmbunătățirea calității sprijinului acordat vârstnicilor, pe o perioadă de un an.

  • Creșterea vizibilității și conștientizării nevoilor persoanelor vârstnice vulnerabile la nivel național.

Planificare derulare Campanie:

Campania de strângere de fonduri va avea 4 module de câte 3 luni și se va adresa vârstnicilor vulnerabili din comunitățile rurale deservite de ONG-urile membre ale Federației Filantropia:

  • Modulul I – achiziționare tratamente medicale;

  • Modul II – achiziționare combustibililor pentru încălzirea locuințelor (lemn, cărbune);

  • Modul III – achiziționare produse alimentare de bază;

  • Modul IV – acces la servicii sociale și medicale.